Firea romanilor

Cand crima nu este subiect de presa, aflam ca aproape tot ceea ce mancam sau bem este contrafacut, expirat ori alterat. Alteori, pe ecran apar grupuri de muncitori revoltati, „ghidonati” de fosti sau actuali activisti, preocupati sa-si conserve parghiile de comanda, in timp ce guvernantii fac temenele prin Occident, doar-doar capitalul strain va imbelsuga tara in care batranii lesina la cozi, in asteptarea anularii unei plati de 45.000 de lei (cat o inghetata la cornet pe litoralul dobrogean!). Aventurierii europeni, naivi si nestiutori, s-au trezit investind in gauri fara fund, simtind ce inseamna furtul ca traditie nationala si lenea ca trasatura de neam.

Oare sa fi fost romanii la fel si inainte?
Din nefericire, raspunsul pare sa fie afirmativ, mai ales dupa ce parcurgi volumul Firea romanilor, coordonat de Daniel Barbu (Editura Nemira, 2000). Iata cateva ganduri lasate posteritatii de calatorii straini, cunoscatori ai realitatilor mioritice:

  • „…acest neam (din tara Romaneasca) (…) e aplecat la betie si la lacomie (…) Spiritul poporului este grosolan si necioplit, (ei sunt) deopotriva cu vitele; nu se ingrijesc nici de slujba ostaseasca si nici de treburile obstesti; sunt atat de porniti pe harta si cearta, incat de cele mai multe ori nu se dau in laturi de a-si omora domnii, din care cauza s-a intamplat ca, desi erau tributari doar ungurilor, au ajuns nu numai tributari turcilor, dar aproape subjugati de ei(…) romanii, vesnic nemultumiti oricum ar sta lucrurile …” (Michael Bocignoli din Raguza, 1524);
  • „Intre ei sunt multi hoti si talhari de drumul mare (…) Sunt neingrijiti atat ei, cat si casele lor (..)” (Giovan Andrea Gromo, 1566);
  • „Adeseori se imbata, nesocotind acest lucru drept pacat (…) Muntenii sunt prin firea lor oameni nestatornici, indragind norocul si mai degraba se lasa pe tanjala fara a se ingriji sa deprinda un mestesug sau sa practice vreo arta (…) Sunt mai curand neinimosi (…) Sunt oameni fara carte si alta invatatura si de aceea foarte inchipuiti, crezand ca nu mai sunt altii pe lume mai mari ca ei si cand pot se poarta destul de autoritari” (Franco Sivori, 1588);
  • „Cat despre deprinderile lor, romanii au aici (in Transilvania) nume rau, ca si cand toti ar fi talhari; incat cine trece printre ei si nu este omorat sau jefuit agata o tablita de multumire la biserica.” (Ferrante Capeci, 1584);
  • „Pamantul lor (al tarii Romanesti si al Moldovei) este atat de roditor si cere atat de putina osteneala pentru a fi muncit, incat ii face pe tarani lasatori si lenesi.” (Giorgio Tomasi, 1596-1599);
  • „S-ar parea ca toti (moldovenii) se nasc cu aceasta aplecare spre hotie. Nu obisnuiesc sa se spovedeasca decat in pragul mortii si nu marturisesc la spovedanie decat ca au furat sau au ucis; celelalte fapte nu le socotesc pacate (…)” (Niccolo Barsi, 1633-1639);
  • „Isteti din fire, vioi, ei se bucura de o minte patrunzatoare, au aplecare spre furt, sunt ostasi foarte rabdatori la frig si la arsita, rabda de foame si de sete si trei zile, ramanand teferi (…)Moldovenii romani nu prea sunt apti la negot, la cultivarea ogoarelor sau viilor sau la mestesuguri sau pentru oricare alta munca; sunt nascuti pentru razboi si pentru furt.” (Marco Bandini, 1647-1648);
  • „Romanii sunt iubitori de noutati, inselatori ca grecii si nerusinati ca tiganii.” (Anton Stepancic, 1688);
  • „Firea acestei populatii (din Tara Romaneasca) o gasesc nestatornica, impulsiva si brutala, fiind bine stiut ca nu exista vreun alt mijloc decat forta pentru a-i face sa tina ceea ce fagaduiesc si fara de aceasta nu se poate pune pe ei nici un temei.” (Federigo Veterani, 1688).

Ce ti-e si cu firea asta …

Despre Morom3t3

Infinitul îmi devenise neîncăpător. Trebuia să mă nasc.
Acest articol a fost publicat în Adevarul este dincolo de voi și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s