Viata-n „mondiale”

MEXICO 1986- 8 ani

Habar n-aveam ce e ala Campionat Mondial de Fotbal in vremea aia. Tata avea un tricou galben cu mascota asta pe el sub care scria MEXICO ’86 si care-mi era tare drag.  L-a purtat mult timp si imaginea mi-a ramas intiparita in minte… si uite-asa, mai tarziu, am stiut spune in ce tara s-a tinut campionatul din 1986.

 

 ITALIA 1990-12ani

De campionatul asta imi aduc aminte cel mai bine. Mai bine zis, de vremile alea…. Locuiam in padure (Anina), aerul tare imi facea bine iar eu mancam, beam, respiram si visam fotbal.  Toti adidasii dreptaci imi erau rupti si ajunsesem sa-mi incalt piciorul drept cu stangacii altor perechi si chiar sa joc descult. Terenul de fotbal era de fapt un teren de tenis de camp betonat. Am jucat si pe terenul echipei locale insa nu mi-a placut niciodata acolo… mi se parea o vesnicie sa ajung la poarta adversa. Si tineam cu Steaua, oltean neustiutor fiind, ca la televizor dadeau astia mereu meciuri cu Steaua si numele asta era pe buzele tuturor camarazilor de joaca; iar Lacatus era preferatul meu.  :)   La “mondialele”, primul meci vazut a fost Romania-URSS. L-am urmarit la un televizor alb-negru impreuna cu tata si un prieten de-al lui despre care auzisem cu cateva zile inainte ca se intorsese fragezit din inchisoarea Securitatii. Putin mai tarziu am plecat la tara si acolo m-am intalnit cu verii ce locuiau in orase mari. Si astia erau smecheri, aveau cartoane cu fotbalisti…, le schimbau, le vindeau…. Eu cumparam cartoane cu echipa Germaniei ca mi-au placut la nebunie tricourile lor. Pe cartonul cu Jürgen Klinsmann m-am batut cu varu-meu primar. Asta imi daduse cartonul gratis si, dupa ce a auzit ca un var comun, de grd. II, e dispus sa i-l plateasca, mi l-a cerut inapoi. Eu nu am vrut sa i-l dau si uite-asa am ajuns sa ne tavalim pe jos. Era mai mare si mi l-a luat pana la urma :)  Ce nerozi! Finala am vazut-o la Bucuresti, la un var. Ala tinea cu Argentina, eu cu Germania…. Cred ca a fost cel mai frumos mondial vazut.

USA 1994-16 ani

Dupa ’90 a inceput sa mi se atrofieze simtul fotbalistic. Ne mutaseram in Severin unde mare parte din timp am facut scoala dupa masa si nici timp de joaca nu aveam; nu cunosteam pe nimeni, peste tot numai beton, n-aveam teren de fotbal si erau doar 2 baieti de varsta mea cu care ma puteam juca. Eram ca pestele pe uscat. De-atunci si pana in ziua cand m-oi duce pe lumea ailanta o sa urasc Orasul. Noroc ca-n week-end mergeam la tara de unde mai luam o gura de vitalitate. Cu scoala mergeam asa si-asa ca mintea mi-era numai la fete.😀

Mondialul asta mi-l amintesc ca fiind “incarcat”; ma refer la galerii.  Imi amintesc de golul lui Hagi de la 40 de m contra Columbiei si de meciul contra Argentinei, ambele vazute la Craiova. Am fost foarte aproape de semifinala. Puteam chiar sa intram in finala, asa socoteam eu🙂 . Dupa ce am luat bataie, dimineata, nu-mi venea sa ma dau jos din pat… nu-mi venea sa cred ca am luat bataie de la suedezi…. Si alalatu’, varu-meu, al cu care ma batusem pentru cartonul ala, era distrus. Toata ziua am discutat inciudati fazele meciului.

 

 FRANTA 1998 -20 ani

Eram student la Politehnica Timisoara si locuiam intr-unul din caminele studentesti, deci trai pe vatrai, nenicilor! Aproape zece ani am haladuit pe-acolo si, la fiece victorie a Romaniei de la Mondial sau European ieseam cu prietenii si alte sute de studenti sa sarbatorim in Piata Operei…. Ce ne-am mai bucurat cand am pus Anglia la respect!…

KOREA-JAPONIA 2002-24 ani

M-a prins la Master si la primul meu loc de munca – Solectron, Timisoara…. Nu aveam timp mai deloc; tot timpul eram pe drumuri si, cand ma asezam jos, o faceam  doar ca sa dorm. Distractie-zero.

Muie fotbal! Nu m-am uitat la meciuri. Doar la finala in care am tinut cu Brazilia si din care am retinut doar frizura lui Ronaldo. Nus de ce mi se pusese pata pe nemti…. aaa! stati asa… parca nemtii ne-au scos dintr-o competitie sau ne-au tratat de sus la nus ce Euro. Nu mai stiu cum a fost…

GERMANIA 2006 -28 ani

M-a prins lucrand in domeniul meu, ca inginer termotehnician. Munca putina si fara bataie de cap: plecam hodinit si ma intorceam hodinit….

Fotbal-zero. Incetasem sa ma uit la meciuri de orice culoare de multa vreme. La mondialu’ asta am tinut cu Serbia ca naa… vecinii nostri preteni, iar in finala, cu Italia. Pe carnatari i-am vrut morti-copti. ………………………………………………………………………………………………………

AFRICA DE SUD 2010 -32 ani

Mondialu’ asta ma prinsa insurat. Viata se scurge incet. Muierea-mi gati azi supa, ceva cu cartofi si ciuperci si friptura. Apoi prajitura. Nu pot sa dau nume ca nu le stiu; eu le zic la toate „mancare” si „prajitura”. La lucru sunt pe acelasi post si firma-mi datoreaza salarul pe 8 luni -criza financiara! Saptamana trecuta am fost la tara si am ajutat la prasitul viilor noastre.

Cu fotbalu’, asa si-asa… am inceput sa urmaresc meciurile Craiovei de anu’ trecut, ca ziceau astia de pe forumul onlinesport ca e pe val. Anu’ asta am mers la cateva meciuri de-ale ei aici, in Drobeta. Parerea mea e ca astia care merg la meciuri pe stadion, merg degeaba. Eu nu ma pot concentra; tot timpul imi fug ochii in alta parte si nu sunt aproape niciodata pe faza cand se dau goluri. Si nici golurile in reluare nu le poti vedea, ca la televizor.

Fotbal nu mai joc de mult…. nici macar bambilici. Azi aflai ca a inceput mondialu’; ma uitai la toate meciurile si cred c-o sa le vad pe toate de-acum ininte. Cum Romania s-a abonat la statul pe tusa o sa tin cu Serbia (vecinii nostri preteni)  si Argentina si o s-astept sa creasca Hagi jr. Hai ai mei!!!

About Morom3t3

Infinitul îmi devenise neîncăpător. Trebuia să mă nasc.
Acest articol a fost publicat în D'ale lu' Morom3t3, Sport și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Viata-n „mondiale”

  1. Gabriel spune:

    Bravo ! Foarte frumos. Si la mine tot Mexico 86 a fost primul mondial vazut. Chiar ma gandeam sa scriu si eu ceva pe blogul meu despre amintirile de la mondiale.

  2. Morom3t3 spune:

    Pai sa scrii, Moshulica. Poate-ti aduci aminte ce mancai si beai la vremea aia.

    Eu mi-aduc aminte de un suc de zmeura pe fundul caruia se depuneau niste chestii. Tata ma-nvatase sa intorc sticlele cu fundu-n sus inainte de a le cumpara, ca sa pot bea doar sucuri limpezi.
    Odata, la coada, la paine, mi-au cazut banii din mana in dreptul mesei vanzatoarei. M-am aplecat sa-i iau si am vazut sub masa multe monede. Am strans cateva la repezeala si, de-atunci masa aia a devenit pusculitza mea. Periodic faceam scapati banii pe jos si, pe langa ei, „pescuiam” monede de 1, 3 si 5 lei de care cumparam la scoala bomboane, suc, langosi si compoturi.
    Prima data cand am cumparat paine de unul singur (la varsta de 6 ani) i-am cerut vanzatoarei „un sulete” -asa se zice la noi la painea facuta in tavi lunguiete. N-a stiut ce sa-mi dea si m-a pus sa-i arat ce anume voiam si am aratat cu degetul spre compartimentul cu franzele. 🙂

  3. Pingback: Argentina-Germania | Morom3t3's blog

  4. Ruxandra spune:

    Daca nu ai copii,ai putea sa concepi unul astfel incat peste 4 ani sa invete sa urle alaturi de tacsu’ si peste 8 nici sa nu inteleaga ce se intampla,peste 12 sa aiba tenisii drepti sa fie rupti si peste 32 de ani sa fie Morom3t3,al’ cu blogu’.:)

  5. Pingback: Oldie but Goldie! | Morom3t3's world

  6. der spune:

    Frumos scris. Cu toate astea, de cand e Anina in Oltenia?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s